Maria Voichita, sotia lui Stefan cel Mare

   

Doamna Maria Voichita este a treia sotie a lui Stefan cel Mare. S-a nascut in 1457 la Tirgoviste. Fiica domnului muntean Radu cel Frumos si al Doamnei Maria Despina. A fost luata ostatica impreuna cu mama sa, la 24 noiembrie 1473, in timpul unui raid intreprins de Stefan cel Mare impotriva lui Radu cel Frumos, domnitorul Valahiei. Cele doua domnite au fost date in grija sotiei domnului Moldovei, Maria de Mangop.

   Dupa disparitia prematura a Mariei de Mangop, la 19 decembrie 1477, Maria Voichita a devenit Doamna Moldovei. Acest lucru s-a intimplat in vara anului 1478, astfel unindu-se dinastia Basarabilor cu cea a Musatinilor. Aceasta casnicie tinu 24 de ani, pina la moartea lui Stefan. Ea a daruit lui Stefan „un fiu, Bogdan voievod si doua fete frumoase”, scie cronica moldo-germana. Fiul e viitorul domn al Moldovei Bogdan al III-lea, iar fetele – Ana, ramasa necasatorita (decedata in 1499 si inhumata la Manastirea Bistrita) si Maria Chiajna, casatorita in 1510 cu nobilul polonez Teodor Wiesnowiecki. Maria-Chiajna primise o bogata zestre de la fratele sau, domnul Moldovei. Ea a murit in 1518, iar in 1522, Stefanita, nepotul lui Stefan cel Mare, cerea prin solul sau, Luca Cirja, restituirea oaselor ei si a tezaurului. Ramasitele Mariei-Chiajna au fost aduse si reinhumate la Putna, dar tezaurul pentru care va interveni si Petru Rares, care va purta si un proces cu fostul sot al surorii sale, va ramine in stapinirea ducelui Wiesnowiecki.

   Influenta Mariei Voichita asupra sotului a fost destul de importanta, dovada faptul ca, dupa 1487, cei doi au initiat construirea mai multor biserici in stilul Putnei, Milisautii, Patrautii, Voronetul, Sf. Ilie din Suceava, Balinestii, Dorohoiul – unde se afla si un portret votiv al Mariei Voichita. In tabloul votiv, domnul cu plete blonde, tinind in miini macheta bisericii pe care o aduce ca ofranda lui Iisus Hristos. Maria Voichita apare si in celelalte tablouri votive alaturi de sotul sau, urmata de copii.

    Doamna Maria-Voichita i-a supravietuit 7 ani lui Stefani cel Mare. A fost ingropata la Putna, alaturi de cealalta sotie, in anul 1513, in timpul domniei fiului ei Bogdan.