Maria de Mangop – o prințesă bizantină pe tronul Moldovei

    Doamna Maria de Mangop este a doua soţie a lui Ştefan cel Mare. S-a născut la mijlocul secolului al XV-lea. Fiica lui Manoil şi a Anei, descendenţi din familiile imperiale bizantine a Paleologilor şi bulgare a Asăneştilor, nepoata ultimei împărătese a Trapezundului şi rudă cu hanul turcoman al Persiei. După căderea în mîinile otomanilor a Constantinopolului (1453) şi Trapezundului (1461), familia ei a primit spre stăpînire de la hanul tătarilor din Crimeea, Mangopul – un domeniu cu un castel pe-o stîncă, la malul mării. Maria de Mangop s-a căsătorit cu domnul Moldovei la 24 septembrie 1472, de Înălţarea Sfintei Cruci. Această căsătorie pusă sub semnul Înălţării, aducea domnului o alianţă şi un „nume” – prestigiul Bizanţului era păstrat chiar şi după căderea Constantinopolului – , și îi dădea lui Ştefan dreptul de a spera că Suceava va deveni „noul Constantinopol”, iar Moldova, „centrul împărăţiei creştine”.

 

 Trei ani după sosirea acestei odrasle împărătești în Moldova, turcii atacară Crimeea, supuseră pe han, puseră stăpînire asupra Mangopului și omorîră pe ultimii Comneni de acolo: pe Isac, fratele Mariei, și pe Alexandru, un văr de-al ei. Maria i-a dăruit lui Ștefan cel Mare doi copii: Bogdan (decedat la 26 iulie 1479 și înmormîntat la  Putna) şi Ilie, mort la o vîrstă fragedă . După obiceiul existent la Curtea Domnească, ea a trebuit să aibă grijă şi de ceilalţi copii ai domnului, Elena, Alexandru şi Petru.

    În 1473, după un atac asupra Valahiei, domnul moldovean aduce la Suceava, ca ostatice, pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos. Există mai multe semne că voievodul s-ar fi îndrăgostit de fiica lui Radu, Maria Voichiţa, fapt care a grăbit moartea doamnei, după o căsătorie de numai cinci ani şi trei luni.Maria-Voichița a moștenit frumusețea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos. Cu timpul, crescînd fata sub ochii Iui Vodă, în cetatea Sucevei, Ștefan s-a îndrogăstit de ea. Cînd turcii cuceriră Mangopul, Ștefan a pierdut speranța de a pune stăpînire pe acel ținut din Crimeea, și se pare că se înstrăină de soția lui Maria.

      Maria de Mangop a donat o icoană a Sfintei Marii, Mănăstirii Grigoroiu de la Muntele Athos, pe care se găsea inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”. Ea moare la Suceava în anul 1477, în luna decembrie, în postul Crăciunului, după cinci ani de căsnicie. A fost înmormîntată de către soţul ei la Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperămînt. Stofa cusuta cu fir, care-i acoperă mormîntul, o arată moartă, îmbrăcată în haine scumpe domnești, cu coroana bizantină pe cap și cu armele Bizanțului cusute în colțurile stofei pe care s-a scris cu slove: „Acesta este acoperămîntul mormîntului roabei lui Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos iubitoarea doamnă a lui Io Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în ceasul al cincilea din zi”.