Mihai Viteazul iubea femeile la fel de mult pe cât îşi iubea şi ţara. Una dintre cele mai cunoscute amante ale Voievodului a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti, cel care a construit prima biserică din oraş, Sf. Mucenic Mina. Mihai Viteazul a reprezentat una dintre cele mai proeminente figuri din istoria românilor. Nici nu ar avea cum altfel, dacă ne gândim că a fost domnitorul care a realizat prima Unire a Ţărilor Române, la 1600. Recent însă, istoricii au scos la iveală şi o latură mai puţin cunoscută a Domnitorului, aceea că iubea femeile la fel de mult pe cât îşi iubea şi ţara. Ba chiar punea mai multă patimă când venea vorba de amante decât o făcea în luptele cu turcii.
Amantă blondă din Piteşti
Dacă poveştile amoroase ale lui Mihai Viteazul s-ar fi petrecut în zilele noastre şi nu în urmă cu peste 400 de ani, presa tabloidă le-ar fi alocat spaţii largi.
Conform mărturiilor istorice, Domnitorul s-a căsătorit cu Doamna Stanca din interes, pentru că avea nevoie de averea ei şi de alianţe puternice cu neamurile boiereşti, pe care aceasta le avea în familie. Nici vorbă de dragoste. Doamna Stanca a fost înşelată adeseori de Voievod cu ibovnice mult mai tinere, aristocrate şi bine educate.
Una dintre cele mai cunoscute amante ale lui Mihai Viteazul a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul). Velica noastră din Piteşti era şi ea căsătorită cu italianul Fabio Genga şi l-a cunoscut pe Mihai Viteazul la curtea lui Sigismund Bathory, în 1595, după bătălia de la Călugăreni.
Conform istoricilor, relaţia dintre Voievod şi blonda din Piteşti a devenit una foarte serioasă, spre nefericirea Doamnei Stanca. Mai mult, Velica visa chiar să se mărite cu Mihai şi să devină prima Doamnă a ţării. Sursele vremii povestesc că Velica se autointitula „Gospodja Velica” (Doamna Velica), titlu acordat doar soţiilor de voievozi.
Se spune că Doamna Stanca nu l-a iertat niciodată pe Mihai pentru umilinţele la care a fost supusă din cauza patimii sale necugetate pentru Velica, iar sfârşitul rapid şi tragic al Domnitorului a fost pus şi pe seama blestemului soţiei sale.
În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia şi, de atunci, Voievodul s-a afişat tot timpul în public cu amanta sa, Velica, impunându-le tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“.
Tot în 1600, un agent neamţ îl informa pe împăratul Rudolf al II-lea că: „toate trebile Ţării Româneşti le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, mergând până într-atât încât valahul a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”.
În acelaşi timp, pe sigiliul personal al „Doamnei Velica” figura şi pajura valahă. Ca să fie cât mai aproape de ea, Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Prezenţa lângă Mihai Viteazul a Velicăi s-a impus şi prin faptul că aceasta cunoştea multe limbi străine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului său, adăugând şi marea influenţă asupra lui Sigismund Bathory.
Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica din Piteşti, istoricii spun că aceasta a avut un mare aport la realizarea Unirii Transilvaniei cu Ţara Românească.
Amantă blondă din Piteşti
Dacă poveştile amoroase ale lui Mihai Viteazul s-ar fi petrecut în zilele noastre şi nu în urmă cu peste 400 de ani, presa tabloidă le-ar fi alocat spaţii largi.
Conform mărturiilor istorice, Domnitorul s-a căsătorit cu Doamna Stanca din interes, pentru că avea nevoie de averea ei şi de alianţe puternice cu neamurile boiereşti, pe care aceasta le avea în familie. Nici vorbă de dragoste. Doamna Stanca a fost înşelată adeseori de Voievod cu ibovnice mult mai tinere, aristocrate şi bine educate.
Una dintre cele mai cunoscute amante ale lui Mihai Viteazul a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul). Velica noastră din Piteşti era şi ea căsătorită cu italianul Fabio Genga şi l-a cunoscut pe Mihai Viteazul la curtea lui Sigismund Bathory, în 1595, după bătălia de la Călugăreni.
Conform istoricilor, relaţia dintre Voievod şi blonda din Piteşti a devenit una foarte serioasă, spre nefericirea Doamnei Stanca. Mai mult, Velica visa chiar să se mărite cu Mihai şi să devină prima Doamnă a ţării. Sursele vremii povestesc că Velica se autointitula „Gospodja Velica” (Doamna Velica), titlu acordat doar soţiilor de voievozi.
Se spune că Doamna Stanca nu l-a iertat niciodată pe Mihai pentru umilinţele la care a fost supusă din cauza patimii sale necugetate pentru Velica, iar sfârşitul rapid şi tragic al Domnitorului a fost pus şi pe seama blestemului soţiei sale.
Una dintre cele mai cunoscute amante ale lui Mihai Viteazul a fost, însă, blonda Velica, fiica logofătului Ion Norocea din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul). Velica noastră din Piteşti era şi ea căsătorită cu italianul Fabio Genga şi l-a cunoscut pe Mihai Viteazul la curtea lui Sigismund Bathory, în 1595, după bătălia de la Călugăreni.
Conform istoricilor, relaţia dintre Voievod şi blonda din Piteşti a devenit una foarte serioasă, spre nefericirea Doamnei Stanca. Mai mult, Velica visa chiar să se mărite cu Mihai şi să devină prima Doamnă a ţării. Sursele vremii povestesc că Velica se autointitula „Gospodja Velica” (Doamna Velica), titlu acordat doar soţiilor de voievozi.
Se spune că Doamna Stanca nu l-a iertat niciodată pe Mihai pentru umilinţele la care a fost supusă din cauza patimii sale necugetate pentru Velica, iar sfârşitul rapid şi tragic al Domnitorului a fost pus şi pe seama blestemului soţiei sale.
În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia şi, de atunci, Voievodul s-a afişat tot timpul în public cu amanta sa, Velica, impunându-le tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“.
Tot în 1600, un agent neamţ îl informa pe împăratul Rudolf al II-lea că: „toate trebile Ţării Româneşti le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, mergând până într-atât încât valahul a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”.
În acelaşi timp, pe sigiliul personal al „Doamnei Velica” figura şi pajura valahă. Ca să fie cât mai aproape de ea, Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Prezenţa lângă Mihai Viteazul a Velicăi s-a impus şi prin faptul că aceasta cunoştea multe limbi străine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului său, adăugând şi marea influenţă asupra lui Sigismund Bathory.
Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica din Piteşti, istoricii spun că aceasta a avut un mare aport la realizarea Unirii Transilvaniei cu Ţara Românească.
Tot în 1600, un agent neamţ îl informa pe împăratul Rudolf al II-lea că: „toate trebile Ţării Româneşti le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, mergând până într-atât încât valahul a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”.
În acelaşi timp, pe sigiliul personal al „Doamnei Velica” figura şi pajura valahă. Ca să fie cât mai aproape de ea, Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Prezenţa lângă Mihai Viteazul a Velicăi s-a impus şi prin faptul că aceasta cunoştea multe limbi străine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului său, adăugând şi marea influenţă asupra lui Sigismund Bathory.
Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica din Piteşti, istoricii spun că aceasta a avut un mare aport la realizarea Unirii Transilvaniei cu Ţara Românească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu